Vreau o tempera uriaşă cu care să colorez Bucureştiul!
Vreau să fiu primar şi să-i oblig pe controlorii R.A.T.B. să poarte uniforme roz, cu autobuze vii, din filmele de animaţie, desenate pe ele. Să dea amenzi pe bileţele portocalii împrumutate de la Tăriceanu şi să încadreze suma pe care trebuie s-o plătim între inimioare roşii. Iar dacă nu avem nici billet, nici acte, să ne pedepsească gâdilându-ne în talpă cu o floare albastră.
Vreau ca Videanu să schimbe pentru a paişpea oară bordurile schimbate deja de treişpe ori şi să pună în loc borduri lila şi bej. Una lila, una bej. Una bej, una lila. Iar deasupra bordurilor, pe trotuare, să fie coşuri de gunoi cu picăţele verzi, coşuri pe care le poţi învârti în toate felurile fără ca nimic să cadă din ele, coşuri făcute din plastilină colorată, să crape mâţele vagaboande jucându-se cu dânsele.
Îl vreau pe Vanghelie îmbrăcat în clovn. Să-l văd cum vine în faţa alegătorilor (cu discursul obişnuit) şi cum, atunci când începe promisiunile, toată lumea să se pună pe râs. Şi Vanghelie să zică: “am să fac cinci mii de locuri de parcare!” Şi alegătorii: “hi-hi-hi!” Şi Vanghelie: “voi construi treizeci de parcuri de la zero, pe locul actualelor sedii ale partidelor politice!” Şi lumea: “ha-ha-ha!” Şi Vanghelie: “voi mări pensiile bucureştenilor, deşi asta nici măcar nu este treaba mea!” Iar la una ca asta publicul să nu mai reziste şi să se tăvălească pe jos, aplaudând şi dând din picioare ca emoticonul acela simpatic de pe mess.
Vreau clădiri colorate, ca în desenele unor copii de grădiniţă. Iar Casa Poporului, p-aia o vreau multicoloră. Vreau să mă doară capul numai când mă uit la dumneaei! Să vină turiştii avizi de megalomanie şi dictatură şi, când încearcă să o privească, să pună mâna la ochi şi să zică “ptiu, drăcie!”. Vreau ca la Soare să ne putem uita, da’ la Casa Poporului ba!
Vreau asfalt colorat în funcţie de cartier, ca să te descurci mai uşor în trafic. Vruuuum, mergi pe bulevardul galben al Unirii... Nino-nino, merge Poliţia în misiune pe calea Rahovei cea roşie... Şi poliţistu daltonist cel superior să zică: “bă, tu nu vezi că mergem pe verde?! Suntem pe Calea Moşilor!” Şi celălalt să nu poată să zică nimic, că doar îi e inferior în grad, şi infractorii să scape şi să meargă să jefuiască bănci grena.
Totul ar fi mai frumos cu puţină culoare, nu credeţi? Chiar şi Bucureştiul!
Vreau să fiu primar şi să-i oblig pe controlorii R.A.T.B. să poarte uniforme roz, cu autobuze vii, din filmele de animaţie, desenate pe ele. Să dea amenzi pe bileţele portocalii împrumutate de la Tăriceanu şi să încadreze suma pe care trebuie s-o plătim între inimioare roşii. Iar dacă nu avem nici billet, nici acte, să ne pedepsească gâdilându-ne în talpă cu o floare albastră.
Vreau ca Videanu să schimbe pentru a paişpea oară bordurile schimbate deja de treişpe ori şi să pună în loc borduri lila şi bej. Una lila, una bej. Una bej, una lila. Iar deasupra bordurilor, pe trotuare, să fie coşuri de gunoi cu picăţele verzi, coşuri pe care le poţi învârti în toate felurile fără ca nimic să cadă din ele, coşuri făcute din plastilină colorată, să crape mâţele vagaboande jucându-se cu dânsele.
Îl vreau pe Vanghelie îmbrăcat în clovn. Să-l văd cum vine în faţa alegătorilor (cu discursul obişnuit) şi cum, atunci când începe promisiunile, toată lumea să se pună pe râs. Şi Vanghelie să zică: “am să fac cinci mii de locuri de parcare!” Şi alegătorii: “hi-hi-hi!” Şi Vanghelie: “voi construi treizeci de parcuri de la zero, pe locul actualelor sedii ale partidelor politice!” Şi lumea: “ha-ha-ha!” Şi Vanghelie: “voi mări pensiile bucureştenilor, deşi asta nici măcar nu este treaba mea!” Iar la una ca asta publicul să nu mai reziste şi să se tăvălească pe jos, aplaudând şi dând din picioare ca emoticonul acela simpatic de pe mess.
Vreau clădiri colorate, ca în desenele unor copii de grădiniţă. Iar Casa Poporului, p-aia o vreau multicoloră. Vreau să mă doară capul numai când mă uit la dumneaei! Să vină turiştii avizi de megalomanie şi dictatură şi, când încearcă să o privească, să pună mâna la ochi şi să zică “ptiu, drăcie!”. Vreau ca la Soare să ne putem uita, da’ la Casa Poporului ba!
Vreau asfalt colorat în funcţie de cartier, ca să te descurci mai uşor în trafic. Vruuuum, mergi pe bulevardul galben al Unirii... Nino-nino, merge Poliţia în misiune pe calea Rahovei cea roşie... Şi poliţistu daltonist cel superior să zică: “bă, tu nu vezi că mergem pe verde?! Suntem pe Calea Moşilor!” Şi celălalt să nu poată să zică nimic, că doar îi e inferior în grad, şi infractorii să scape şi să meargă să jefuiască bănci grena.
Totul ar fi mai frumos cu puţină culoare, nu credeţi? Chiar şi Bucureştiul!
4 comentarii:
misto, ce sa zic? :)
mie imi place la nebunie in Bucuresti pt ca e aglomerat tot timpul, pentru ca miroase nashpa si e super poluat, pentru ca este cea mai urata capitala pe care am vazut-o vreodata, si pentru multe altele...
Si cred ca daca ar avea putina culoare, nu ar mai avea farmec, mai ;)
mergi inainte ca ii dai bine cu scrisu'
ohhh genial ... prea misto:) ce pot zice altceva... bucurestiul il iubesc fiindca sunt o masochista si ma torturez in el:)) e chiar misto:)))
Esti genial/a
pai da. da' ce mi te faci cu_copilasii emo? ca aia-s cam negri din fire... si cu noroiul care se formeaza dupa ploaie?
io as zice sa nu te avanti, sa ramai la controlorii ratb. aia da, schimbare pozitiva!
Bună Ziua!
Eu sunt Vlad, unul dintre membrii Radio Whisper, un radio anti-manele dedicat bloggerilor şi nu numai.
Am vizionat cu atenţie blogul tău şi vreau să spun că am fost foarte fascinat de ceea ce am găsit. Am fost atras de subiectele interesante şi de originalitatea articolelor. Felicitări ! Încep să îl citesc cu drag.
Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău ; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doreşti, poţi să ne recomanzi orice articol şi noi îl vom promova.
Cu scuzele de rigoare pentru acest mesaj de tip spam,acest mesaj este dedicat tie si la cei care merita care ii citim aproape zi de zi.
Ne-ar face plăcere, de asemenea, să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piesele necenzurate, avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă numeroasă, de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că, poate, ai vrea să ni te alături şi să colaborăm, binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place. Dorim, de asemenea,sa iti acordam un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultătorilor noştri.
Îţi mulţumesc pentru timpul acordat, iar acum îţi propun să adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul ascultawhisper sau un email ascultawhisper@yahoo.com pentru a discuta mai multe.www.radiowhisper.com
Mulţumesc,Cu stimă Vlad!
Trimiteți un comentariu